5 criterii de selecție a unei locuințe urmărite de un potențial cumpărător

Modificarea nevoilor și preferințelor românilor aflați în căutarea unei case se vede și în transformările suferite în ultimii ani de piața construcțiilor noi.

De la declanșarea recesiunii încoace, comportamentul cumpărătorului român de locuință este vizibil diferit – fapt ce a condus la modificări notabile și pe piața construcțiilor noi. Deși se poate spune că cele câteva criterii majore de selecție a unei proprietăți au rămas, în mare, aceleași, schimbările vizează fie gradul de importanță acordat acestora, fie „etaloanele” luate în calcul pentru fiecare în parte.

1. Prețul:
Comparativ cu perioada de boom a pieței, când clienții se înghesuiau la ușa vânzătorilor în ciuda prețurilor ce creșteau (aproape) de la o zi la alta, în ultimii șase ani, valoarea de achiziție a unei locuințe a devenit, pentru majoritatea cumpărătorilor, principalul factor de selecție – și încă unul extrem de restrictiv. Pe lângă deteriorarea situației economice a țării, un impact important l-au avut restricțiile de creditare aplicate de către bănci, în contrapunct cu lansarea programului Prima Casă (prin care statul a decis să co-garanteze acordarea de credite ipotecare către populație, la un nivel redus de avans și dobândă). Așa se face că, la cinci ani de la implementarea acestei inițiative a statului, pragul de 60.000 de euro a devenit cel mai uzitat etalon pe piața rezidențială – cel puțin pe segmentul locuințelor pentru clasa medie, fie ele vechi sau noi. De precizat este că, între timp, pretențiile potențialilor cumpărători (dar și oportunitățile oferite de către piață) în această marjă de preț au crescut – de la un apartament cu două camere în bloc vechi, la unul cu trei camere în bloc nou (în condițiile în care, în perioada de apogeu a pieței – martie 2008 –, un apartament bicameral costa și 120.000 de euro, iar unul cu trei chiar și 150.000 de euro).

Citește și: Ai un apartament vechi? Cât mai poți cere pe el acum, la 6 ani după boom

2. Localizarea:
Deși pentru a beneficia de un preț mai bun tot mai mulți cumpărători se arată dispuși să facă compromisuri la capitolul localizare (dovadă fiind succesul înregistrat de ansamblurile de locuințe noi dezvoltate la marginea Capitalei, dar nu numai), asta nu înseamnă că acest criteriu este eliminat din procesul de selecție. În piață există încă destui clienți care preferă apartamentele vechi tocmai datorită amplasamentului lor favorabil, datorită accesului facil la mijloacele de transport în comun (mai ales metrou) și apropierii de școli, grădinițe, parcuri, magazine, centre comerciale etc. Chiar și pentru blocurile dezvoltate la periferie, accesul la cel puțin o linie de transport în comun este un factor decisiv în luarea unei decizii de achiziție.

3. Anul construcției:
Printre criteriile importante de selecție a unei proprietăți (în special a unui apartament) se numără și vechimea acesteia. Potrivit datelor centralizate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), în primele (aproximativ) cinci luni din 2014, 30% din valoarea finanțărilor acordate prin programul Prima Casă a avut ca obiect locuințe noi, adică finalizate în perioada 2008-2014. Preferința românilor pentru apartamentele vechi (întrucât cele ridicate până în 1990 reprezintă, fără îndoială, „masa” tranzacțiilor cu locuințe) poate fi explicată simplu, prin faptul că acestea sunt cele mai numeroase, oferta pe segmentul rezidențial nou lăsând încă (mult) de dorit. Cu toate acestea, orientarea cumpărătorilor spre locuințe noi este un trend din ce în ce mai vizibil; chiar și cei care optează încă pentru blocurile vechi le preferă totuși pe cele mai noi, construite după cutremurul din 1977.

Citește și: Cât de vechi e apartamentul tău și cum se simte asta la preț?

4. Numărul de camere/suprafața:
Deși dezvoltările din perioada de boom păreau să indice orientarea românilor spre locuințe considerabil mai spațioase decât cele din blocurile vechi, recesiunea a contrazis această „teorie”. Dovadă stă succesul consemnat de ansamblurile rezidențiale construite în ultimii ani, formate din apartamente similare ca suprafață cu cele din blocurile „comuniste”. Ca număr de camere, statisticile aferente programului Prima Casă arată că în topul preferințelor românilor se află locuințele bicamerale (51% dintre garanțiile acordate în perioada ianuarie-mai 2014), urmate de cele tricamerale (29% dintre beneficiari) și abia apoi de garsoniere (11%).

Citește și: Se risipește spectrul crizei? Tot mai mulți români își cumpără o casă!

5. Cheltuielile de întreținere:
Performanța energetică a unei locuințe – tradusă, în plan imediat, prin cheltuieli reduse la întreținere – este un factor căruia potențialii cumpărători încep să-i acorde o importanță sporită. Din acest punct de vedere, blocurile noi sau cele vechi reabilitate termic vor avea predominanță față de cele ce consemnează încă pierderi masive de căldură pe timp de iarnă. Mergând pe aceeași logică, faptul că un apartament este debranșat de la rețeaua centralizată de încălzire, fiind dotat cu centrală proprie, poate reprezenta un avantaj binevenit pentru mulți clienți.