45.000 de euro pentru o idee 100% autohtonă: casă ecologică, independentă energetic, la preț de construcție tradițională!

Noua soluție propusă de inventatorii români este apreciată atât pe plan local, cât și internațional.

Dacă te numeri printre cei interesați de evoluția construcțiilor sustenabile sau „prietenoase” cu mediul, te vei bucura să auzi că România face pași importanți în această direcție – inclusiv pe segmentul rezidențial. Un exemplu cât se poate de încurajator este dat de inventatorii unei case ecologice moderne, care a reușit deja să câștige și aprecierea străinilor.

Conceptul Casa Soleta a apărut în urmă cu trei ani, fiind dezvoltat de către Fundaţia pentru inventică şi tehnologii sustenabile Justin Capra (FITS). În 2012, a fost montat, în București (cartierul Băneasa), un prototip complet funcțional, Soleta zeroEnergy One – ce poate fi vizitat și acum de către cei interesați. În ultimii doi ani, modelul inițial a trecut printr-o etapă de studiu și cercetare practică, iar în decembrie 2014 a fost lansat unul îmbunătățit, ce înglobează o serie de ajustări a celui dintâi. Soleta Plus este, de fapt, primul proiect destinat achiziției de către publicul larg, explică, pentru Imobiliare.ro, Răzvan Sabău, director executiv Soleta.

Modelul Soleta Plus este disponibil spre vânzare în patru variante diferite – ca preț, suprafață și număr de camere:

Soleta One Plus

, cea mai ieftină dintre acestea, are o suprafață construită la sol (ce include terasele) de 164 de metri pătrați, iar suprafața sa utilă este de 60 de metri pătrați. Casa este formată din living cu bucătărie, două dormitoare și o baie. Prețul de achiziție pentru varianta standard este de 39.000 de euro (plus TVA), iar beneficiarii care doresc echiparea cu instalațiile necesare pentru asigurarea unui consum zero de energie (pachet opțional) ar trebui să plătească un plus de circa 3.000 de euro, precizează Răzvan Sabău. Practic, costul total al unei locuințe care își produce singură energia electrică ajunge la sub 45.000 de euro – sumă perfect comparabilă cu cea necesară pentru o construcție tradițională!

Soleta Two Plus

dispune de o suprafață construită la sol de 181 de metri pătrați și un spațiu locuibil de 84,5 metri pătrați. Locuința este împărțită în living cu bucătărie, trei dormitoare și două băi. Prețul pentru varianta standard este de 59.000 de euro (plus TVA), la care se adaugă aproximativ 4.700 de euro pentru asigurarea independenței energetice.

Soleta Three Plus

are o amprentă la sol de 220 de metri pătrați (incluzând terasele), iar suprafața utilă este de 100 de metri pătrați. Locuința este împărțită în living, două dormitoare, fiecare cu dressing propriu, bucătărie închisă și două băi. Acest model poate fi achiziționat cu 75.000 de euro, la care se adaugă circa 7.700 de euro pentru instalațiile fotovoltaice.

Soleta Four Plus

este singurul dintre cele patru modele structurat pe două nivele. Cu o suprafață construită la sol de 240 de metri pătrați, locuința dispune de un total de 156 de metri pătrați utili și este formată din living cu bucătărie (la parter), trei dormitoare, living cu birou (etaj), trei băi și spații de depozitare. Prețul pentru varianta standard este de 109.000 euro (plus TVA), la care se adaugă circa 10.500 de euro pentru echipamentele ce asigură un consum zero de energie.

Solicitările vin și din Franța, SUA și Germania

Potrivit lui Sabău, din decembrie anul trecut până în prezent, solicitări și întrebări cu privire la noul concept de casă au fost de ordinul miilor, iar de curând s-au semnat și primele contracte. „Până la sfârșitul anului, noi zicem că vom reuși să încheiem cam 15-20 de contracte”, estimează acesta. Interesant este că, după ce s-a bucurat de promovare pe plan internațional, Casa Soleta și-a câștigat popularitatea în rândul străinilor. Astfel, deși românii își exprimă foarte mult aprecierea față de conceptul dezvoltat de FITS, din punctul de vedere al concretizărilor și potențialelor semnări de contracte, străinii tind să primeze, spune Sabău. Cele mai multe cereri au fost primite din partea francezilor, urmați de americani, germani, britanici, locuitori ai țărilor nord-europene, dar și ai unor țări exotice, precum Malaezia, Noua Zeelandă sau Filipine.