Pentru unii clienți, blocurile construite înainte de Revoluție sunt mai atractive decât cele finalizate în ultimii ani.
Pe piața rezidențială bucureșteană în special (dar și din alte mari orașe ale țării), concurența dintre locuințele vechi și cele noi este una ascuțită. Ca în orice competiție, ambele părți au puncte forte și puncte slabe. În cele ce urmează, Imobiliare.ro îți prezintă câteva atuuri ale celei dintâi categorii:
1. Localizarea:
Primul și poate cel mai important avantaj al blocurilor vechi constă în amplasamentul lor net favorabil comparativ cu cele noi – cel puțin în marile orașe. Acesta este motivul pentru care, într-un raport de piață realizat recent, reprezentanții companiei de consultanță Coldwell Banker Affiliates of Romania anticipau că cele dintâi vor continua să dețină anul acesta ponderea majoritară în totalul tranzacțiilor încheiate la nivel de București. „Principalul avantaj (…) față de locuințele noi este reprezentat de amplasamentul bun și implicit accesul mai facil la punctele de interes social, precum instituțiile de învățământ, centrele comerciale sau spațiile de recreere”, notau aceștia. În raportul citat se preciza însă că, pe fondul dezvoltării segmentului middle-market, tot mai multe locuințe noi sunt finalizate în zone mai atractive ale orașului.
2. Ponderea majoritară:
Un alt atu al apartamentelor vechi este unul de ordin pur numeric, în condițiile în care, după cum se știe, stocul locativ autohton este unul preponderent îmbătrânit. Potrivit statisticilor oficiale, din 2008 încoace au fost finalizate, la nivel național, circa 400.000 de unități locative – ceea ce reprezintă mai puțin de 5% din totalul locuințelor existente. Dacă luăm în considerare faptul că o bună parte dintre acestea au fost finalizate în mediul rural (și sunt, de fapt, case individuale), rezultă că ponderea apartamentelor noi este încă și mai redusă raportat la totalul pieței.
3. Suprafața și compartimentarea:
Deși în perioada de boom dezvoltatorii de proiecte rezidențiale ținteau să atragă cumpărătorii prin suprafețele generoase ale apartamentelor, perioada de recesiune a dus la o „răsturnare” a calculelor inițiale, micșorarea acestora devenind o strategie populară de reducere a prețurilor. Așa se face că, potrivit unui studiu realizat în toamna anului trecut de compania de consultanță RealTime, suprafața medie a unei unități locative bicamerale nou-construite era de 49-50 de metri pătrați – cu circa 5% mai puțin decât locuințele confort 1 construite în anii 1980, care ajung la 52-53 de metri pătrați. Totodată, există o tendință de întoarcere la tiparul compartimentării din perioada comunistă, ce include o bucătărie spațioasă și închisă, spații de depozitare etc.
4. Garanția utilizării:
Deși, teoretic, locuințele noi ar trebui să fie mai atractive cel puțin din punctul de vedere al trăiniciei construcției, există și cumpărători mai circumspecți la ideea de a se muta într-un apartament proaspăt finalizat. Aceștia preferă să locuiască într-un bloc mai vechi (dar construit, totuși, după anul 1980), tocmai pentru că a putea beneficia de această „garanție” a utilizării.
petrescu mioara
Buna ziua , zgomotele se aud prin peretii blocurilor vechi care au fost construite cu simt de raspundere -DARMITE ,fata de cele noi , in care se aude si cand intorci fila unei foi dintr-o carte , numai vorbim ca-l vedem pe vecinul din blocul de vis a vis ce face in propria locuinta, ca si el de asemenea , ma vede cu aceeasi usurinta , deci nu ai nici cea mai mica intimitate .Acesta este primul incovenient , apoi urmeaza constructia propriu zisa , se vad blc noi care a inceput sa se exfolieze izolatia si altele , apa refuleaza la cei care stau la demisol , neexistand , subsol si multe altele . De aceea locuintele noi nu prezinta atractie.