3 semne că piața imobiliară rezidențială a revenit pe creștere

În ultimii ani a reușit să se stabilizeze, iar acum pare să-și croiască drum în sus, în ciuda obstacolelor.

Deși s-a confruntat cu reale provocări și a trecut chiar prin scurte perioade de blocaj al tranzacțiilor (cel puțin pe anumite segmente), uitându-ne în urmă putem vedea că piața imobiliară rezidențială autohtonă a avut anul acesta o evoluție ascendentă, din multiple puncte de vedere. Iată trei dintre cei mai importanți indicatori de creștere identificați pe parcursul lui 2016:

1. Cresc livrările de locuințe noi:

Intensificarea activității de construcții pe segmentul rezidențial este vizibilă în special în marile orașe ale țării, însă apetitul pentru investiții este în creștere și în orașele de mărime mijlocie. „2016 va fi cel mai bun an pentru piața rezidențială locală, în pofida dificultăților înregistrate în sectorul finanțărilor după aprobarea legii dării în plată și epuizările succesive ale plafoanelor disponibile pentru Prima Casă. Anul se va încheia cu un număr record de locuințe finalizate”, se arată într-un studiu realizat recent de compania de consultanță Coldwell Banker România. Potrivit datelor companiei, în Capitală și împrejurimi livrările de locuințe vor ajunge anul acesta la aproximativ 13.000 de unități, cifră ce reprezintă un adevărat record al ultimilor ani, depășind chiar rezultatele consemnate în perioada de boom. Spre comparație, în 2008 au fost finalizate 10.192 de unități locative, adică cu 27,5% mai puțin decât acum.

În afară de București, cele mai mari piețe rezidențiale ale momentului sunt Cluj–Napoca, Constanța, Sibiu, Brașov, Iași și Timișoara. Reprezentanții Coldwell Banker estimează că dezvoltarea generală a acestora va duce, în perioada următoare, și la creșterea unor orașe mai mici, precum Oradea sau Pitești. Până la finalul acestui an, aproximativ 30.000 de locuințe urmează a fi livrate în cadrul unor proiecte rezidențiale în orașele-reședință de județ ale țării.

2. Crește apetitul pentru achiziții:

Deși informații centralizate exhaustive cu privire la tranzacțiile de cumpărare de locuințe consemnate la nivel național nu există, anumite date de piață arată totuși limpede o creștere a apetitului pentru achiziții pe parcursul lui 2016. Unul dintre cei mai importanți asemenea indicatori este programul Prima Casă. De la începutul anului, acesta s-a confruntat cu o cerere record din partea cumpărătorilor, fapt ce a dus la epuizarea rapidă a plafonului alocat inițial, oficialii statului fiind nevoiți să opereze ulterior trei suplimentări de fonduri. În primele nouă luni din 2016, la nivel național au fost acordate 27.329 de garanții, în valoare totală de 2,6 miliarde de lei, volum similar cu cel consemnat pe tot parcursul lui 2014 (27.000 de împrumuturi). Ținând cont de aceste rezultate preliminare, 2016 are toate șansele să depășească recordul stabilit în 2015 în materie de credite acordate prin Prima Casă (peste 30.000 de garanții), conturându-se astfel ca cel mai bun an din istoria programului guvernamental. „Practic, acum suntem la nivelul de anul trecut cu sumele pentru programul Prima Casă. Sinceră să fiu, nu mă aşteptam să fie cerere suplimentară în 2016 faţă de 2015 şi în 2015 am avut 200 de milioane nefolosiţi. Deci această cerere foarte mare pe 2016 ne surprinde pe toţi participanţii la piaţă”, a subliniat recent Ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

De menționat este că recordul solicitărilor pentru Prima Casă vine pe fondul schimbărilor provocate de legea dării în plată, care a creat panică în piață înainte de adoptare, iar după a dus la creșterea sensibilă a avansurilor minime solicitate de către bănci pentru ipotecarele standard, restrângând astfel mult puterea de cumpărare a populației. Acum, că lucrurile s-au mai așezat, iar băncile au revenit la condiții mai accesibile de creditare, este de așteptat ca cererea pentru programul guvernamental să se mai tempereze – deși va rămâne, probabil, destul de robustă. Această așteptare par să o aibă și oficialii Guvernului, care au propus ca fondurile alocate pentru program să scadă gradual în următorii cinci ani (de la 2,5 miliarde lei în 2017, la 2 miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020 și la 1,5 miliarde de lei în 2021), pe fondul îmbunătățirii accesului populației la produsele ipotecare standard.

3. Cresc prețurile:

Un alt semn al revenirii pe un curs ascendent al pieței imobiliare rezidențiale – cel puțin la nivel de încredere – este reprezentat de evoluția ascendentă a prețurilor. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) se situa, la finele lunii noiembrie, la 1.044 de euro pe metru pătrat util – valoare cu 8,3% mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 964 de euro pe metru pătrat util. Locuințele sunt mai scumpe decât anul trecut în toate marile orașe monitorizate lunar, respectiv București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Pe primele locuri în clasamentul scumpirilor la 12 luni se situează însă Timișoara și Cluj-Napoca (unde marjele de creștere depășesc pragul de 10%), în vreme ce la polul opus se află Capitala, unde prețurile sunt cu circa 3% mai mari decât în urmă cu un an. De precizat este că majorarea pretențiilor proprietarilor este în primul rând o marcă a optimismului acestora și nu se reflectă automat (și în aceeași măsură) și asupra valorilor de tranzacționare.