2019: Se SCHIMBĂ regulile la credite, inclusiv la Prima Casă!

Dacă te numeri printre cei care și-au pus în gând să-și cumpere o casă în 2019, trebuie să știi că accesarea de credite este mai dificilă, chiar și pentru programul Prima Casă.

După un 2018 lipsit de turbulențe în imobiliare, 2019 și-a luat startul sub semnul unor schimbări de fundal cu bătaie lungă. Astfel, data de 1 ianuarie marchează intrarea în vigoare a noilor reglementări ale Băncii Naționale a României (BNR) privind condițiile de creditare. Aprobate spre finele anului trecut, normele vizează gradul total de îndatorare acceptat la accesarea unui împrumut, calculat ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. În 2019, plafonul maxim permis de către băncile de pe piața autohtonă este substanțial mai scăzut, ajungând până la un maximum de 40% din venitul net la creditele în lei. Modificarea este una cât se poate de notabilă, având în vedere că, în urmă cu doar un an, același indicator ajungea până la aproximativ 60%, în funcție de bancă – depășind, în unele cazuri, chiar și acest nivel. Pe de altă parte, de constrângeri sensibil mai accentuate vor fi afectați cei care ar intenționa să acceseze un împrumut în valută, plafonul aplicat pentru acest tip de credite fiind de doar 20%. “Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN”, precizează oficialii BNR.

Obiectiv: o creditare sănătoasă!

Potrivit acestora, modificarea regulamentului de creditare urmărește două obiective majore, anume simplificarea accesului la credite și consolidarea creșterii sustenabile a activității de creditare. “Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului și al ratelor aferente va putea fi stabilit ușor de orice solicitant”, explică, în cel dintâi caz, reprezentanții băncii centrale. Cel de-al doilea obiectiv este, desigur, și cel mai important, acesta constând în “protejarea populației cu venituri medii și cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătățirii capacității de plată, pentru creditare sănătoasă”. Oficialii BNR, au punctat că măsuri prudențiale similare au fost adoptate deja și în alte țări europene, cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania sau Cehia.

Veniturile, la un nivel satisfăcător

Este de așteptat, desigur, ca noile măsuri să aibă un impact important asupra activității de tranzacționare din imobiliare. Potrivit Georgiei Cailean, CEO Coldwell Banker Romania, evoluția pieței rezidențiale în 2019 va fi influențată de evoluția economică și de deciziile care se vor aplica începând cu acest an – incluzând aici, desigur, o măsură importantă cum este diminuarea gradului de îndatorare. “Toate acestea își pot pune în mod negativ amprenta asupra segmentului finanțărilor, însă rămâne de văzut în ce măsură, în condițiile în care veniturile se păstrează la un nivel satisfăcător”, subliniază reprezentanta companiei de consultanță.

Ușoară îngăduință la Prima Casă

Ce se va întâmpla, în noile condiții de creditare, cu programul Prima Casă, care continuă să se bucure de un evident succes în rândul românilor? Beneficiarii programului ar fi ceva mai avantajați de normele recent intrate în vigoare, gradul maxim de îndatorare ajungând la 45% pentru creditele destinate achiziționării unei prime locuințe. Potrivit celor mai recente declarații oficiale, programul guvernamental – intrat în cel de-al zecelea an al său de existență – va continua și anul acesta. “Programul va continua să funcționeze și în 2019, reprezentând o opțiune potrivită pentru un procent de cumpărători deloc de neglijat”, punctează și Georgia Cailean.

Deși cuantumul și distribuirea fondurilor atribuite pentru Prima Casă în 2019 nu au fost publicate în mod oficial, plafonul statului ar trebui să ajungă la circa două miliarde de lei, potrivit unei strategii pe cinci ani propuse de către Ministerul Finanțelor la finele anului 2016. Conform acestui plan, respectat până în prezent, programul avea să beneficieze de fonduri în valoare de 2,5 miliarde lei în 2017, apoi de câte două miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020 și de 1,5 miliarde de lei în 2021. Reducerea graduală a plafonului de garanții avea în vedere diminuarea intervenției statului prin garantare – presupunând, desigur, că piața creditului ipotecar ar continua să se dezvolte în următorii ani, iar populația aă aibă un acces sporit la produsele standard ale băncilor.