Clienți aflați până acum în expectativă dau semne că vor să treacă la „acțiune”.
Ca volum de activitate, anul 2013 a fost sensibil mai bun decât cel precedent pentru piața imobiliară. Conform datelor transmise de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pe tot parcursul anului trecut numărul tranzacţiilor imobiliare consemnate la nivel național a crescut cu 16,85% față de 2012, ajungând la 824.989 (un plus de peste 119.000 de astfel de operațiuni). Cele mai multe tranzacţii au avut loc în Bucureşti (58.871) și în județele Timiş (50.144) şi Arad (43.333), la polul opus situându-se județele Teleorman (5.155), Bistriţa-Năsăud (6.352) şi Covasna (8.254).
Iese piața terenurilor din „hibernare”?
Potrivit lui Iulian Niculae, directorul agenției Victoria Consult, la nivelul Capitalei cel puțin, creșterea volumului de tranzacții a fost generată în bună parte și de achizițiile de terenuri, unde așteptările proprietarilor și cele ale cumpărătorilor au ajuns mai ușor la un punct de echilibru, comparativ cu anii trecuți. Astfel, consumatori finali aflați pentru o bună perioadă în expectativă au luat în sfârșit decizia de a-și achiziționa un lot pentru casă – și asta nu doar la periferia Capitalei, unde prețurile sunt mici, ci chiar și în cartiere bune, precum Domenii sau 1 Mai. În aceste zone, terenuri care în perioada de boom ajungeau la 1.500-2.000 de euro pe metru pătrat sunt scoase azi la vânzare la un preț de 800-900 de euro pe metru pătrat, iar tranzacțiile se încheie, după negocieri, la circa 700 de euro pe metru pătrat. Astfel, un lot de casă de 300 de metri pătrați, poziționat într-o zonă bună a Capitalei, poate fi cumpărat cu circa 200.000 de euro. O sumă considerată rezonabilă de clienții activi pe acest segment, respectiv oameni cu venituri peste medie (doctori, avocați etc.), care investesc apoi cel puțin 100.000 de euro pentru a-și ridica o vilă, explică Niculae.
Blocaj în loc de efervescență în septembrie-octombrie
În opinia sa, și în ceea ce privește vânzările de apartamente a avut loc o creștere a volumului de tranzacții, chiar dacă nu spectaculoasă (per ansamblu). Tendința ascendentă a fost frânată de faptul că perioada septembrie-octombrie (în mod tradițional de mare „efervescență” pe piața imobiliară) a fost caracterizată anul trecut de un blocaj, ca urmare a restricționării creditării prin Prima Casă la moneda națională. În timp însă, oamenii s-au mai obișnuit cu ideea de a lua împrumuturi în lei, iar costurile acestor produse au scăzut semnificativ, astfel că, în luna decembrie, au fost finalizate semnificativ mai multe tranzacții decât în septembrie.
Echilibrul între cerere și ofertă, un obiectiv realizabil
Cum se întrevede, în acest context, noul an, ca volum de activitate? „Eu personal sunt optimist pentru 2014, văd un trend pozitiv al numărului de tranzacții. În niciun caz nu mă gândesc la o scădere. Interes [pentru achiziții] a fost de la începutul anului, încă din prima săptămână”, spune Niculae. În opinia sa, în piață există premisele necesare pentru atingerea unui echilibru între cerere și ofertă. Pe de o parte, proprietarii de apartamente vechi sunt tot mai conștienți că trebuie să lase din preț pentru a putea vinde și se arată mult mai deschiși să negocieze; pe de altă parte, dezvoltatorii de locuințe noi încearcă și ei să se adapteze la cererea actuală, livrând unități locative comparabile – ca preț și dimensiuni – cu cele vechi.
Clienții, mai influențați de preț decât de instabilitatea dobânzilor
Un lucru ce umbrește perspectiva pozitivă asupra evoluției pieței în noul an este instabilitatea dobânzilor la creditele în lei, ca urmare a saltului înregistrat de indicele ROBOR de la finele lui ianuarie încoace – de la un nivel de sub 2% până la 3,5% și chiar peste. Niculae se arată însă optimist cu privire la reacția potențialilor cumpărători la această schimbare. El este de părere că cei care sunt cu adevărat interesați să-și cumpere o casă nu vor fi împiedicați de creșterea indicelui ROBOR – găsirea locuinței potrivite, la un preț bun, va „cântări” semnificativ mai mult în ochii lor. Asta și pentru că decizia de a lua un credit pentru casă este una cu „bătaie lungă”, pe zeci de ani, timp în care este firesc ca diverși indici financiari să înregistreze atât suișuri, cât și coborâșuri.
