Dacă în 2010 au intrat în insolvenţă trei malluri, reprezentanţii DTZ Echinox sunt de părere că anul ce tocmai a început va aduce şi primele reintrări pe piaţă.
În anul 2007, segmentul de retail al pieţei imobiliare era văzut ca având poate cel mai mare potenţial de dezvoltare, după cel rezidenţial. Acesta este motivul pentru care dezvoltatorii se întreceau în anunţarea de zeci de noi proiecte în Capitală, dar şi în oraşele de dimensiuni mari şi medii din ţară. Ultimii doi ani au adus însă o scădere evidentă pe această piaţă: numeroase proiecte au fost îngheţate, livrările unor malluri deja începute au fost întârziate, iar ritmul de lansare a unora noi a încetinit semnificativ. Mai mult decât atât: faptul că în 2010 au intrat în insolvenţă trei centre comerciale din ţară (Tiago Mall Oradea, Armonia Brăila şi City Mall Bucureşti) a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la potenţialul de dezvoltare actual al acestui segment.
Mallurile sunt în continuare investiţii bune
Răzvan Sin, directorul departamentului de retail din cadrul DTZ Echinox, nu consideră că apariţia primelor cazuri de insolvenţă reprezintă un semn apocaliptic pentru retailul românesc. „Piaţa elimină produsele care nu sunt corect poziţionate şi dimensionate. Este normal ca o galerie comercială de 15.000 de metri pătraţi, localizată la 2-3 km în afara unui oraş mic sau mediu, să nu performeze, în condiţiile în care concurenţa beneficiază de o localizare mult mai bună”, explică el. Astfel, centrele comerciale dezvoltate corect reprezintă în continuare investiţii stabile şi generatoare de profit. Reprezentantul DTZ este chiar de părere că perioada actuală este cu siguranţă una oportună pentru noi deschideri. „Considerăm că în 2011 vom asista la dezgheţarea unor proiecte care în prezent sunt blocate din lipsa finanţării”, subliniază el.
După 2011, România va rămâne cu un deficit de peste 550.000 mp
Principalul argument din spatele optimismului său este reprezentat de stocul deficitar de spaţii comerciale comparativ cu alte ţări europene. În acest sens, Sin citează un studiu realizat de companie, potrivit căruia, raportat la veniturile medii pe cap de locuitor, România mai poate absorbi în următorii ani aproximativ 37 de metri pătraţi de spaţii moderne de retail la mia de locuitori, adică un volum total de 784.000 de metri pătraţi. Spre comparaţie, pentru anul acesta sunt programate spre livrare spaţii comerciale de 207.130 de metri pătraţi în oraşele secundare şi de 24.955 de metri pătraţi în Bucureşti. Pe lista de noi proiecte se numără centrele Palas din Iaşi (40.000 de metri pătraţi), Euromall Galaţi (24.000 de metri pătraţi), Maritimo Shoppping Center din Constanţa (48.130 de metri pătraţi), Electroputere Shopping City în Craiova (55.000 de metri pătraţi), precum şi Vitan Outlet (12.300 de metri pătraţi) şi Policolor Shopping City (12.655 de metri pătraţi), ambele în Capitală. Presupunând că toate proiectele programate pentru 2011 vor fi livrate la termen, la sfârşitul anului piaţa autohtonă ar rămâne în continuare cu un deficit de peste 550.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.
În estul Bucureştiului mai este loc pentru noi proiecte
Pe fondul acestor previziuni, unde vor fi deschise centre comerciale în următorii doi ani este o întrebare firească. Reprezentantul DTZ Echinox crede că pe lista localităţilor deficitare la capitolul spaţii comerciale moderne se numără oraşe precum Galaţi sau Ploieşti. Şi Capitala mai prezintă încă un potenţial de dezvoltare, deşi în ultimii ani au fost deschise numeroase malluri de dimensiuni considerabile. Astfel, Răzvan Sin crede că zona de est, care adăposteşte mai multă populaţie decât un oraş mare din provincie, are în continuare o ofertă scăzută de spaţii comerciale, în raport cu cererea.
Oraşele mici, următoarea ţintă pentru retaileri
În ceea ce priveşte scăderea vânzărilor resimţită de către retaileri în ultimii doi ani, Sin estimează că, mai devreme sau mai târziu, vizitatorii se vor transforma în cumpărători. Adaptarea retailerilor la necesităţile consumatorilor se dovedeşte însă esenţială în actualul context de piaţă. “E adevărat că toate proiectele urmăresc acelaşi tipar, însă nu este neapărat vina dezvoltatorilor. Atât timp cât pe piaţă nu apar concepte interesante şi magazine noi, nu vor apărea noi cumpărători”, subliniază Sin. Acesta crede că un model de centru comercial ce se va dezvolta pe termen scurt şi mediu este cel al galeriilor mici, alăturate unui discounter de food (cum ar fi Plus, Lidl, Minimax, Profi sau Penny) sau unor ancore de fashion (de tipul Takko sau Deichmann), în oraşe cu mai puţin de 100.000 de locuitori.
