10 construcţii din România pe care trebuie să le vezi

Ordinea este aleatorie. Pe lângă acestea, cu siguranţă mai sunt şi altele. Ce construcţii interesante ca istorie sau mărime lipsesc de aici? Te invit să mă ajuţi la completarea listei 🙂 … doar ţara noastră e o comoară!

Biserica Neagră se află în centrul municipiului Braşov şi a primit numele actual după marele incendiu din 1689, când a fost şi parţial distrusă. Construcţia bisericii a început serios în anul 1384 şi a fost finalizată în anul 1477. În ea încap aproximativ 5.000 de persoane, fiind cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. În clopotniţă se află cel mai mare clopot din spaţiul românesc, un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone.

Castelul Peleş din Sinaia a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României, are 160 de camere, mai multe intrări și scări interioare. Turnul central măsoară 66 de metri înălțime. Construirea lui a început în 1873 şi a continuat până în 1914. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca respectivă. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel electrificat din Europa. Pe lângă Peleșul propriu-zis, în zonă au mai sunt încă două construcții mai mici: Pelişorul și Foișorul. Castelul Peleş a fost declarat muzeu în 1953.

Clădirea CEC Bucureşti situată în Calea Victoriei, este construită în stil eclectic se termină cu o cupolă de sticlă şi metal. CEC-ul ca instiţutie a fost înfiinţat în anul 1864 printr-o lege iniţiată de către Alexandru Ioan Cuza. Construcţia a fost terminată în anul 1900 şi de atunci CEC-ul a funcţionat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.

Cazinoul din Constanţa a fost construit în anul 1909 şi se află pe faleza din Constanţa, pe Bulevardul Regina Elisabeta. Iniţial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspiră din tradiţiile artei româneşti. După terminarea fundaţiilor, însă, planurile sunt schimbate şi Primăria încredinţează modificarea lor unui arhitect francez. Putea fi utilizat şi pentru baluri de binefacere organizate de Primărie, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, două săli de lectură, pentru ziare şi reviste, două săli de jocuri şi celebra terasă de pe malul mării. Ultimile lucrări de restaurare şi modernizare ale Cazinoului au fost efectuate în anul 1937.

Castelul Iuliei Haşdeu din Câmpina şi a fost construit între anii 1893 şi 1896 pentru a comemora moartea fiicei lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, care a murit la 18 ani de tuberculoză. Iulia Haşdeu a fost primul roman care a absolvit facultatea Sorbona din Franţa. Vizitatorii pot admira portretele membrilor familiei Haşdeu, obiectele familiei Haşdeu, fotografii şi documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise şi colecţii ale revistelor conduse de Haşdeu, dar şi tablouri valoroase semnate de pictori renumiţi precum Sava Henţia, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart. De asemenea, în ansamblul expoziţiei un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Haşdeu, care nu a putut trece peste moartea fiicei sale.

Castelul Corvineştilor din Hunedoara a fost ridicat în secolul XV de către Iancu Hunedoara şi este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu. În jurul acestei construcţii au fost dezvoltate mai multe legende care atrag interesul vizitatorilor.

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat în neogotic, construcţia Palatului a durat două decenii. Construcţia are 298 încăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 mp. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36. Până în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Judeţean. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost folosit drept cazarmă a trupelor germane şi ulterior, sovietice. În prezent, este sediul Complexului Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.

Mânăstirea Voroneţ este situată în satul cu acelaşi nume, la 36 km de Suceava. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Pictura exterioară a Voroneţului este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare şi în care predomină verdele şi albastrul, prin compoziţia larg desfăşurată a diferitelor scene. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie şi bogata imaginaţie creatoare a realizatorilor ei, care au introdus în compoziţie elemente folclorice.

Castelul Bran este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată aici. Cu toate acestea legenda pare să fie mai puternică decât realitatea, aici turnându-se filmul Interviu cu un vampir. Iniţial, Castelul Bran a fost o cetate de trecătoare cu scop militar, patrulateră neregulată. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări cum ar fi: adăugarea turnului de sud (în 1622), construcţia unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 şi 1886 acoperişul a fost îmbrăcat cu ţiglă. Cetatea a fost transformata în castel în anul 1920 pe când era în proprietatea reginei Maria, perioadă în care s-au realizat cele mai importante lucrări de restaurare.

Casa Poporului este înscrisă de Cartea Recordurilor pe locul II în lume după Pentagon ca suprafaţă (desfăşurată de 330.000 metri pătraţi) şi pe locul III ca volum, cu 2.550.000 metri cubi. Casa Poporului a fost construită exclusiv cu materiale româneşti. Sălile de la etajele superioare sunt folosite în prezent ca birouri ale parlamentarilor, iar cele mari adăpostesc diferite târguri, concursuri sau conferinţe. Clădirea nu este terminată încă, arhitecţii apreciază că ar mai fi de lucru cam la 10-15% din ea. O informaţie neconfimată este că a fost gândită simetrică, astfel ce poţi vedea la suprafaţă, este şi în pământ. Chiar dacă în turul pe care îl faci însoţit de ghid poţi vedea doar o mică parte din Casa Poporului, îţi rămâne de adimirat exteriorul, pe timp de zi sau noapte.

+ bonus

Biserica cu Lună din Oradea este cunoscută şi sub denumirea Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Este o biserică creştin-ortodoxă construită între anii 1784-1790. A fost denumită astfel datorită unui mecanism unic în Europa, aflat pe turla bisericii, care are menirea de a pune în mişcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma Lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Această sferă se deplasează după mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului şi arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.